Despre open source, economie colaborativă, performanţă şi amenajări cu mobilier

Articol publicat în revista de IT& Outsourcing PIN Magazine Iași, mai 2016

Termenul “open source” este mai mult decât un tip de aplicaţie software, el fiind asociat unui concept filozofic. Potrivit unei definiţii wikipedia (Wikipedia alături de sistemul de operare Linux sunt probabil cele mai importante şi mai mari proiecte de tip open source dezvoltate până în prezent) open source descrie practica de a produce sau dezvolta anumite produse finite, permițând accesul utilizatorilor să acționeze liber asupra procesului de producție sau dezvoltare. Exemple de asemenea aplicații se regăsesc în tehnologie, medicină, învățământ, cultură. Dar şi în căutarea de stiluri de viaţă şi muncă alternative, fiind un termen apropiat conceptului de “sharing”.

“Share” este şi unul din cele 5 principii de bază ale economie circulare, unde se referă la utilizarea în comun a mijloacelor fixe şi resurselor dar şi la reutilizarea produselor şi prelungirea duratei de viaţă a lor prin proiectare şi eco design. Modele particulare ale conceptului sunt: cars sharing, bikes sharing, house sharing, office sharing, desk sharing dar şi incubatoarele de afaceri şi clusterele de firme sunt modele de  economie colaborativă. Economia colaborativă sau sharing economy, potrivit Wikipedia, este un sistem socio-economic clădit pe conceptul folosirii în comun a resurselor fizice și umane. Ea cuprinde creerea, producerea, distribuția, comerțul și consumul de bunuri și servicii de către persoane și organizații, în mod comun.

Una din întrebările fundamentale care se pun în prezent este în ce măsura extinderea la scară largă a acestor tipuri de abordări ca “open source”, sharing economy”, economie circulară pot să submineze performanţa în afaceri şi în final piaţa muncii. Unii futurologi îşi fundamentează predicţiile privind scăderea locurilor de muncă în viitor şi pe evoluţia acestor fenomene.

Evoluţiile din piaţa IT  demonstrează că mediul de afaceri este flexibil şi poate integra aceste transformări. Iar la nevoia de performanţă a oricăror procese umane cel mai bine răspunde mediul organizaţional în general şi cel de afaceri în mod particular.

În domeniul IT sunt afaceri care s-au dezvoltat în jurul conceptului open source prin realizarea de aplicaţii specifice. In real estate s-au dezvoltat afaceri în jurul conceptului de share desk sau hot desk prin proiecte imobiliare care se bazează pe închirierea de spaţii pe termen scurt pentru lucrul cu ora sau intâlniri punctuale destinate atât firmelor mici sau liber profesionştilor care lucrează de acasă sau sunt în tranzit prin oraşele respective şi au nevoie ocazional de spaţii de lucru sau întâlniri în centre de afaceri. De asemenea sunt servicii adiacente care sunt asigurate de acest tip de afacere cum sunt o adresă poştală fixă într-un centru de afaceri sau servicii de secretariat – asistenţă oferit pentru un număr divers de clienţi, care altfel lucrează de acasă sau zone mai puţin accesibile.

În relaţie cu evoluţia economiei colaborative se află şi tendinţa de creştere a numărului liber profesioniştilor. Acestia lucrează simultan în mai multe proiecte. Din acest punct de vedere organizaţiile trebuie să creeze spaţii care să atragă şi să menţină motivată resursa umană asupra propriilor proiecte şi strategii. În acest context spaţiile de birouri gândite ca centre de resurse, cercetare şi diseminare a informaţiilor au un rol foarte important.

Unul dintre cele mai răspândite instrumente de planificare strategică şi urmărire a performanţei este Balance Scorecard Management. Aceasta pune în evidenţă viziunea şi strategia organizaţiei.  Cei patru factori cheie de succes valabili pentru orice afacere – organizaţie. Banii (componenta financiară), clienţii, învăţare şi creştere oameni (perspectiva resurselor umane) şi procese interne.

Aceşti patru factori de influenţă sunt elementele cheie – miezul oricărei afaceri – iniţiative, însă pentru ca aceşti factori să facă să meargă afacerea au nevoie de un cadru, care în contextul actual este deteminat, pe de o parte de dotările – amenajările fizice ale spaţiilor, iar pe de altă parte de dotările IT&C*.

*Modelul “Influenţa facilităţilor asupra performanţelor în spaţiile destinate birourilor” [IFPSB] –  cercetare doctorală PhD Sebastian Capotescu în colaborare cu GreenForest

Din perspectiva dotărilor – amenajărilor fizice avem trei factori majori de influenţă: clădirea, spaţiile de birouri şi posturile de lucru. Pentru fiecare din aceste trei grupe se pot stabili indiactori specifici**.

**Indicatori specifici ai modelului IFPSB

Principalele tipuri de spaţii de birouri care fac dintr-o organizaţie un centru de resurse şi inspiraţie sunt***:

1. Zona de asistenţă, recepţie şi aşteptare, spaţiu suport comun atât pentru personalul propriu cât şi pentru clienţi, parteneri.
2. Piaţa – loc de întâlnire, este un spaţiu mai nou apărut în cadrul birourilor şi ca urmare a economiilor de spaţiu făcute în urma implementării locurilor de muncă de tip rotativ şi mobil. Şi acest spaţiu poate fi folosit ca spaţiu şi facilităţi comune atât pentru personal cât şi pentru parteneri. Multe din întâlnirile cu parteneri pot avea loc în acest spaţiu, cu atât mai mult întâlnirile dintre angajaţi. Aici de obicei sunt şi facilităţile de tip cafetărie. Impactul acestui spațiu este direct atât în zona clienților-comunicării-imaginii cât și asupra perspectivei creșterii și dezvoltării personalului;
3. Urmare a creşterii importante a comunicării în cadrul spaţiilor de birouri, a crescut și spațiul alocat salilor de intalnire. Ele sunt în general de două tipuri: unele destinate întâlnirilor mai puţin formale şi altele destinate întâlnirilor formale. La acestea, spaţiul trebuie să comunice valorile şi identitatea organizaţiei fiind folosite atât pentru întâlnirile strategice interne cât şi pentru prezentările şi negocierile cu parteneri. Impactul acestor spații este direct asupra tuturor celor trei perspective respectiv clienți-comunicare-imagine, procese interne și creștere-dezvoltare personal;
4. Posturile de lucru operative de diferite tipuri pentru a servi ca suport pentru cele trei tipuri de muncă definite generic.  Impactul lor direct este asupra perspectivei proceselor interne. Munca de tip „staţionar”, este cea unde se lucrează cel mai frecvent la propriul birou. Munca de tip „rotativ”, este cea în care se lucrează cel mai frecvent la birou dar în diferite locuri. Munca de tip „mobil şi variabil”, este cea în care se lucrează adesea în afara biroului, în călătorii.
5. Posturile de lucru executive care pot fi în birouri de tip celular sau deschise. In general sunt posturi de lucru cu masă de birou individuală, personală şi delimitată de posturile de lucru operative. Influența lor majoră este în special asupra perspectivei proceselor interne dar în multe cazuri și asupra perspectivei clienților;
6. Posturile de lucru directoriale sunt de regulă în birouri celulare individuale şi personale. Au impact direct major asupra tuturor celor trei perspective principale: clienți, procese interne, creștere și dezvoltare.

*** Relaţiile dintre spaţiile de birouri şi factori cheie de succes ai organizaţiei

La fel cum tendinţa actuală de implementare a posturilor de lucru de tip share – rotative, mobile şi variabile în detrimentul celor staţionare a creat oportunităţi pentru crearea de spaţii de socializare şi relaxare în clădirile de birouri cu siguranţă modelele open source şi principiile economiei colaborative şi circulare vor creea noi oportunităţi de afaceri, locuri de muncă şi un nivel al calităţii vieţii ridicat şi în acelaşi timp prietenos cu mediul.

GreenForest este cel mai important producător de mobilier de birou din România cu o cotă de piaţă de circa 10%.

Misiunea GreenForest este de a crea mobilier de birou de valoare pentru clienţi în scopul creşterii calităţii vieţii.

Prin soluţiile profesionale de amenajare cu mobilier GreenForest urmăreşte realizarea unui ambient adaptat nevoilor desfăşurării proceselor umane in condiţii optime.

GreenForest îşi propune urmărirea principiilor dezvoltării durabile prin protejarea, susţinerea şi îmbunătăţirea capitalului uman, natural şi financiar pentru viitor.